Autor: Stephen King
Luna întâlnirii: octombrie 2025
Gen: Thriller / Horror
Notă: 10 / 10
Rezumat
Am fost uimită când în prefață am descoperit că inițial acest roman a fost publicat sub formă de roman foileton, acest lucru fiind inspirat de Charles Dickens.
Când în Corpul E de la Penitenciarul Cold Mountain este adus John Coffey, viața gardienilor se schimbă peste noapte. Aflăm aceasta din memoriile pe care și le scrie acum fostul gardian Paul Edgecombe din Centrul de Îngrijire al Bătrânilor Georgie Pines. Pe parcursul cărții, vedem evenimente atât din trecutul lui Paul, cât și din prezent, însă acțiunea se concentrează pe trecut. John Coffey, cu piele de culoarea pe care o evocă numele său, este condamnat pentru uciderea cu sânge rege a unor gemene. Totul este însă în contradictoriu cu ceea ce pare a fi el ca om: pașnic, poate cu o gândire puerilă și cu o empatie dusă la extrem.
Deși o carte dură, îmbină anumite elemente de fantastic care deosebește acest roman de ceea ce l-a consacrat pe Stephen King. John Coffey are puteri supranaturale: vindecă bolile, citește gânduri, dar și simte durerea celor din jur ca și cum ar fi a lui. Aceste caracteristici l-au făcut să fie chiar dornic să parcurgă drumul spre “Bătrânul Scăpărici”, nemaiputând suporta un asemenea tumult interior. Scriitura este una fluidă, plăcută în ciuda subiectului, aducând în prim plan personaje memorabile, fie ele pozitive sau negative. Francezul care și-a săvârșit crima parcă în transă, gardianul care are sprijin din partea unchiului său, sau șoricelul care are mai mult de o trăsătură neașteptată.
Deși este adeseori catalogată ca fiind o carte horror, am perceput-o mai mult ca un thriller cu elemente de fantasy. În plus, am fost impresionată de modul în care s-a ilustrat pe parcursul întregului roman umanitatea și prietenia gardienilor, precum și felul în care au interacționat întotdeauna cu deținuții.
O lectură captivantă, care merită citită atunci când nu dorim ceva ușor, ci suntem dornici de o provocare sufletească.